Arta covorului moldav constituie o pagina marcanta in patrimoniul cultural al poporului moldav. Covorul reflecta multitudinea conceptelor estetice ale poporului cit si idealul sau despre frumos si armonie. Pe parcursul secolelor diferite motive ornamentale, compozitie si gama cromatica au fost selectate si cizelate intru redarea unui aspect mai placut al covorului. Arta covorului moldovenesc are radacini perene. La cristalizarea particularitatilor ei fundamentale in mod indirect, diferite procese complexe si-au gasit reflectare in formarea culturii poporului moldav. Procesele tehnice, ornamentul poarta amprenta diferitor straturi etnice, cum sunt tracic, roman, slav, turcic, etc. Deosebit de pregnant, acest lucru este ilustrat in terminologie: lina, cinepa - de origine latina, covor, stative - origine slava, kilim, cerga, macat - origine turca. Ca ramura a industriei, confectionarea covoarelor in Moldova a aparut in conditiile casnice a gospodariilor taranesti.
Cele mai vechi covoare moldovenesti, ajunse pina la momentul actual, dateaza de la sfirsitul secolului XVIII. Mentiuni despre covoarele din perioadele anterioare, pot fi observate in descoperirile arheologice, cartile vechi, surse istorice, etc. Documentele din secolele XIV - SV contin referiri la existenta in Moldova a postavariilor, atelierelor de tors si tesut, care apartineau boierilor si taranilor instariti. In actele de danie si in listele de zestre de in secolele XV - SVI sunt enumerate covoare, kilimuri, cergi, macate, laicere. In folclorul moldovenesc, covorul era simbolul harniciei si iscusintei miinilor feminine. Covoarele erau pastrate cu grija, transmise prin mostenire.
Materia prima folosita in tesutul covoarelor moldovenesti era de origine locala, obtinuta in gospodaria proprie. Prelucrarea linii, cinepei, si inului, precum torsul si vopsitul firelor se faceau in conditii casnice. Pentru a le conferi covoarelor trainicie, urzeala se torcea din fire lungi de lina. In a doua jumatate a secolului XIX, urzeala de lina incepe sa fie inlocuita cu cea de cinepa, bumbac. Unul din procesele cele mai complexe legate de tesutul covoarelor era considerat vopsitul linii. In acest scop se foloseau coloranti naturali, pregatiti dupa anumite retete. Vopseaua se obtinea prin fierberea in apa a frunzelor, florilor, scoartei, si radacinilor anumitor plante, precum si din unele minerale. De exemplu, culoarea cafenie-inchis se obtinea din scoarta verde de stejar, cea galbena-cafenie - din matase de papusoi, negru - din coaja de nuca verde, etc. Lina era lasata in solutie pina se capata nuanta dorita. Uneori aceasi culoare era obtinuta din diferite plante, iar alteori din aceasi planta se obtineau citeva nuante ale aceleasi culori. Traditiile seculare si existenta unor procese de vopsire cu coloranti locali contribuiau la crearea unor imbinari armonioase de culori pastelate, care si constituiau trasatura distinctiva a covorului moldovenesc.
Prin secolele XVII - XVIII se contureaza anumite particularitati ale covoarelor din diferite zone istorico-etnografice. La nordul si centrul tarii covoarele se teseau pe unealta verticala (razboi, druci, virstat), la sud - pe orizontala (stativ). Utilizarea diferitor unelte si a diverselor procese tehnice s-a reflectat asupra aspectului covoarelor, dimensiunilor, facturii, compozitiei ornamentale. In Moldova se mai confectionau si si covoare pufoase (cerga, niturca, satranca) asemanatoare dupa tehnica tesutului celor orientale. O particularitate a acestor covoare este ca firele bataturii se legau de urzeala prin noduri, covorul capatind un aspect pufos.

     Despre Companie

  Societatea pe Actiuni “Floare-Carpet” este o intreprindere specializata in producerea covoarelor jacquard dublu plus. Intreprinderea a fost fondata in anul 1978, iar la data 27 mai 1993 fiind transformata in societate pe actiuni.
Covoarele cu marca “Floare-Carpet” SA apartin celei mai inalte clase a covoarelor jacquard dublu plus confectionate automat la razboie de tesut, avind asa caracteristici ca:
1.    densitatea plusului: 520 000 fire/m2;
2.    continutul de lina: 100% si 80%;
3.    folosirea materiei prime naturale: lina spalata, alba-tigae, bumbac, in.
Ciclul tehnologic de producere a covoarelor reprezinta un proces finit, care include in sine fabricarea firelor de lina pura, lina si semilina; vopsirea lor; tesutul covoarelor; finisarea lor; ambalarea; marcarea si depozitarea.
In luna noiembrie 1992, Secretariatul International al Linii, acreditat la Londra, a conferit covoarelor de lina pura produse de intreprindere semnul International de calitate “WOOLMARK”, iar la finele anului 2005 - covoarelor din lina - “WOOLMARK BLEND”. Nivelul inalt de calitate a covoarelor si a articolelor de covoare cu semnul “WOOLMARK” si “WOOLMARK BLEND” largeste considerabil piata de desfacere.
“Floare-Carpet” SA a implimentat, in anul 1999, standardul international al calitatii ISO-9001, ce a fost utlerior certificat in anul 2001, de catre compania germana de Audit “TUV CERT” TUV Thuringen e. V.
In domeniul calitatii managementului, productivitatii si competitivitatii, “Floare-Carpet” SA a obtinut in anul 2000, Premiul International de Calitate “International Gold Star World Quality Commitment” Madrid 2000, in anul 2001 - Premiul International de Calitate “International Platinum Star Award for Quality” - Geneva 2001, in anul 2003 - Premiul International “International Quality Crown Award in Diamond” - Londra 2003. În cadrul Concursului „Marca Comercială” a anului, iniţiat de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Floare-Carpet SA a fost declarată învingătoare în Nominalizarea conform Criteriile de Profesionism, nominaţia Marca Comercială „EXPORT” – pentru cea mai eficientă strategie care a adus rezultate considerabile la ieşirea pe noi pieţe,  fiind decernată cu Premiul Mare „Mercuriul de Aur”.
Covoarele cu marca “Floare-Carpet” SA sunt apreciate de cumparatori si specialisti la expozitiile internationale specializate de covoare: Hannover (Germania), Atlanta, Las Vegas (SUA), Moscova, Sankt-Peterburg (Rusia), Kiev (Ucraina).